Cresterea prepelitelor in gospodarie
Descriere-greutatea oului 10 g-greutatea puiului de o zi 7 g-perioada de incubatie 16-17 zile-ajung la maturitate in 6 saptamani-durata ciclului productiv 300-320 zile-greutatea la maturitate femela 120-160 g ,mascul 100-140 g.

Avantajele cresterii prepelitelor-necesita spatiu mic de crestere-ajung repede la maturitate-incep ouatul la 45 zile-sunt mai rezistente la boli ca alte pasari-oul de prepelita e foarte bogat in vitamine-gunoiul de prepelita “guano’’ este un ingrasamant natural cu o valoare nutritive mare ,fiind cautat de cultivatorii de flori.La achizitionarea de prepelite trebuie sa aveti in vedere urmatoarele :-aspectul ingrijit si curat al penajului-prepelitele sa fie uniforme ca marime si greutate-evitarea achizitionarii de prepelite cu colorit predominant alb sau negru (acestea pot provin din consangvinizare).-prepelitele sa provina dintr-o sursa autorizata (ferma sau firma autorizata DSV)

Spatiu necesar cresterii in functie de varsta:1-15 zile40 cm²16-35 zile60 cm²>35 zile80 cm².
Incalzirea adapostuluiIn prima saptamana prepelitele au nevoie de 35 °, apoi temperatura se reduce treptat cu 3-5°/saptamana pana se ajunge la 18°C.Temperatura neadecvata in perioada de crestere( 1-15 zile) duce la cresterea mortalitatii puilor de prepelita.VarstaTemperatura °C0-5 zile35°6-10 zile32°11-21 zile2922-28 zile26°29-35 zile23°> 35 zile18°Perioada de crestere-la varsta de 15 zile se face transferul in custile de crestere-durata luminii este de 12 ore-lotizarea efectivului la varsta de 35 zile:-femele sanatoase pentru ouat, la care se adauga masculi in raport de 1 mascul la 3 femele
-restul efectivului pentru sacrificare , se creste pana la 60 zilecu durata luminii de 8 ore.
Perioada de ouat-ouatul incepe la 45 de zile-durata ciclului productiv este de 300-320 zile-procentul mediu de oua /ciclu de ouat este de 65%-consumul de furaj /zi/prepelita este de 23-25 grame-dupa varsta de 8 luni ouatul incepe sa scada.Factorii care influenteaza ouatul:-hranirea , sa se faca cu furaj/concentrat de prepelite-adaparea sa se faca zilnic cu apa proaspata-lumina 14-16 ore (maxim 18 ore)-lotizarea sa se faca la fiecare 4 luni-curatenia zilnica a custilor-evitarea stresului.Principala cauza a esecului este furajarea inadecvata, deoarece prepelitele au nevoie de furaje bogate in proteine diferentiate pe perioade:- perioada 1-15 zile – 28% proteina ;-perioada 15-27 zile 24% proteina-ouat >35 zile -23% proteina.
Efectele furajarii deficitare:-dezvoltare anevoioasa-productivitate scazuta-perioada de ouat redusa la jumatate-naparlire accentuata-canibalism-mortalitate crescuta.

Consumul de furaje la prepelitePerioadaGrame /ziStarter 1-15 zile7 gCrestere 16-35 zile17 gOuatoare > 35 zile23 g.Frontul de furajare /prepelita adulta este de 2-2.5 cm , iar consumul specific la ingrasare este de 3:1.Mortalitatea are urmatoarele limite:1-15 zile5-8 %16-35 zile 1-4 %36-360 zile8-12 % .Productia de oua daca furajarea este adecvata:-procentul mediu de ouat pe durata a 300 zile este cuprins intre 63-68%-ouale sunt mai mari si mai valoroase nutritive-creste procentul de oua fertile si numarul de pui obtinuti la ecloziune.
REŢINEŢI !Ouăle de prepeliţă se caracterizează printr-o o concentraţie ridicată de acizi graşi mononesaturaţi. pH-ul este neutru, în timp ce pH-ul ouălor de găină şi de raţă este mai acid. Sunt foarte bogate în vitamina A, bogate în riboflavină, vitamina B12, acid pantotenic şi acid folic. Dintre minerale, oul acestei specii conţine o cantitate foarte ridicată de seleniu, şi o cantitate ridicată de fosfor şi de fier. De asemenea, are în proporţii destul de ridicate zinc, sodiu şi calciu. Din punct de vedere nutritiv, oul de prepeliţă este superior oului de găină (valoare calorică, proteică), însă se aseamănă foarte mult cu oul de raţă, care este totuşi mai bogat în anumite vitamine (vitamina A, vitamina E, acid folic) şi minerale (fier, magneziu, potasiu, seleniu). Nivelul de colesterol cel mai mare îl are oul de găină, asemănător cu al oului de raţă, în timp ce oul de prepeliţă conţine de aproape 8 ori mai puţin colesterol.

Porci de carne

Exista peste 350 de rase de porci, multe dintre ele cunoscute doar la nivel local. Pentru a usura clasificarea lor, rasele de porci au fost impartite in 4 mari grupe, conform dr. ing. Nicolae Zeneci:

-  rase mixte unde regasim Marele Alb, Landrace, Duroc.

-   rase de carne unde sunt incluse Pietrain, Landrace Belgian, Hampshire.

-   rase de reproductie grupa din care fac parte Meishan, Jianxing (rase chinezesti).

-   rase locale care se intalnesc predominant in zonele defavorabile, unde conditiile de crestere a animalelor sunt precare.

Porcii din rasele mixte sunt buni atat pentru reproductie cat si pentru ingrasare si carcasa, porcii de carne sunt crescuti aproape exclusiv pentru carcasa iar porcii chinezesti din rasele de reproductie ofera cele mai mari “recolte”: intre 14 şi 17 purcei la o singura fatare.

Marele Alb - una dintre cele mai cunoscute si mai intalnite rase din lume. Pot fi identificati usor datorita urechilor lungi si usor aplecate, un corp masiv si robust, culoarea alba a pielii si capul mare. A aparut in Anglia, fiind declarat rasa in 1868. Porcul din familia Marele Alb se adapteaza foarte usor oricaror conditii climatice. Este utilizat in incrucisari cu porci din rasa Landrace pentru crearea vierilor. Este recomandat ca prima fatare sa aiba loc in jurul a 340-350 de zile. Ating 100 de kg. in 170-180 de zile. Stratul mediu de grasime este de 14 mm la vieri şi 16-17 mm la femele.

Landrace - a aparut in urma incrucisarilor dintre porci din rasa Marele Alb cu diverse rase locale din Danemarca. Se remarca prin corp lung si alb, talie mijlocie spre mare, capul mic si urechi mari, lungi si aplecate in fata, acoperindu-i ochii. Porcii din rasa Landrace sunt crescuti pentru carcasa si carne. Prima fatare se recomanda la varsta de 345-350 de zile, atingand 100 de kg in 175-180 de zile. Stratul de grasime la vieri este de 13 mm, respectiv 17 mm la femele.

Duroc - e o rasa americana, dezvoltata in nord-estul Statelor Unite ale Americii. A devenit, in scurt timp, una dintre cele mai raspandite rase de porci din America, fiind apreciati in special pentru carcasele superioare. Porcii din aceasta rasa sunt de talie medie spre mare, se recunosc usor datorita culorii roscate a trupului cilindric si lung. Se recomanda ca prima fatare sa aiba loc la 345-348 de zile, ajungand la 100 de kg in 170-180 de zile. Stratul de grasime se situeaza intre valorile 13 si 17 mm, in functie de genul animalului.

purcel din rasa hampshire

Hampshire - de asemenea, o rasa americana dezvoltata in statul Kentucky. Porcii din aceasta rasa sunt de talie medie, fiind usor recunoscuti datorita trupului colorat in alb si negru, capul mare cu rat alungit si urechi mici. Sunt apreciati si crescuti pentru carne.

Prima fatare are loc la varsta de 370 de zile, atingand suta de kilograme in 195-200 de zile. Stratul de grasime variaza intre 12 şi 14 mm, scrofitele fiind mai grase.

Ginile Kabir

Despre gainile de rasa Kabir

Gainile Kabir isi au originile in Orientul Mijlociu, unde sunt cautate datorita dimensiunilor foarte mari. “Kabir” in Araba inseamnad “mare” .

Gainile Kabir au fost distribuite in intreaga lume, si au dobandit popularitate datorita caracteristicilor exceptionale.
De la introducerea in Filipine, gainile Kabir au devenit cunoscute drept cea mai cautata rasa pentru crescatoriile de gaini atat cele de familie cat si cele de mare volum.

Care sunt avantajele cresterii de gainilor Kabir?

Puiul este superior pentru conversia carnii datorita cresterii sale rapide, conformatiei foarte bune a corpului si conversiei eficiente a alimentatiei.
Puiul este rezistent la boli si la stresul cauzat de caldura.
Este mare ca dimensiuni si are un gust si o structura “autohtona”.
Cand se incruciseaza cresterea cu puii autohtoni, calitatile Kabir sunt retinute in noua rasa.
Costurile de hranire sunt mici de vreme ce puii Kabir pot sa supravietuiasca si singuri. Acestia pot fi crescuti in acelasi fel ca si ?puii autohtoni ? (pagala-gala).
Ouale Kabir au un nivel scazut de colesterol.

Care sunt caracteristicile de reproductie ale puilor Kabir?

Un cocos Kabir este capabil sa se reproduca cu 15 pana la 20 gaini Kabir.
In mod normal, puii Kabir incep sa depuna ouale dupa 18 saptamani sau 4 luni jumate.
Gaina Kabir poate depune 200 de oua / ciclu.
Gainile Kabir clocesc in mod normal desi pot intarzia cu clocitul, astfel ca ar trebui incurajate sa cloceasca.

Care sunt cerintele legate de spatiu in ceea ce priveste cresterea puilor Kabir?